Șarpele rău (Dolichophis caspius)

16 septembrie 2014
Dolichophis caspius-foto

Dolichophis caspius este cel mai rapid și agresiv șarpe din România. Datorită faptului că este neveninos, mușcătura lui nu poate fi decât dureroasă.

Actualul Dolichophis caspius a purtat până nu de mult numele de Coluber jugularis. Denumirea actuală fiind acceptată din anul 2004. [11, 15]

Este răspândit în Asia Mică, Balcani, Ungaria, Sudul și Sud – Estul României, Republica Moldova, Ucraina, Rusia de Sud (Caucaz) și vestul Kazahstanului. [8, 9, 16, 18, 20]

Distribuția speciei Dolichophis caspius în Europa [13]

Distribuția speciei Dolichophis caspius în Europa [13]

În România specia este des întâlnită în Sudul Banatului, Sudul Olteniei și Munteniei, Sud-Estul Moldovei și în numeroase localități din Dobrogea. [1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 12, 16, 17, 19]

Distribuția speciei Dolichophis caspius în România [2]

Distribuția speciei Dolichophis caspius în România [2]

Morfologie. Este cel mai rapid și agresiv șarpe din România atingând lungimea de 2 metri. Capul este alungit, distinct de gât, botul rotund, ochii sunt relativ mari, cu pupila rotundă și canthus bine diferențiat. Dinții maxilari au o lungime inegală, fiind mai lungi în partea posterioară a maxilarului. Coada este lungă și subțire. Rostralul este distinct, frontalul poate fi egal sau puțin mai scurt decât parietalele. Nara este situată între două plăci, preocularul este înalt și situat pe subocularul de dimensiune mică, temporalele sunt 2+2 sau 2, supralabialele sunt în număr de 8, iar inframaxilarele sunt 2 perechi. Solzii dorsali sunt netezi cu 19 șiruri transversale, rar 17 sau 21. Plăcile ventrale sunt în număr de 160-211, anala este divizată și subcaudalele sunt în număr de 87-131 de perechi. [6, 7]

Coloritul dorsal al șarpelui rău este cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu. Fiecare solz prezintă câte o dungă mediană deschisă dispusă longitudinal. Coloritul ventral este galben uniform, iar laturile gâtului au uneori culoarea gălbui-portocaliu.Coloritul dorsal al juvenililor este brun sau cenușiu având pete închise. [6, 7]

Ecologie Dolichophis caspius este o specie xerofilă și termofilă, fiind întâlnită în special la liziera pădurii, în apropierea tufișurilor, pe pante cu stâncărie și vegetație arborescentă. [6, 7, 8, 14] Hrana este constituită din șopârle, rozătoare, șoareci și șobolani. [6, 7] Șarpele rău este cel mai rapid șarpe din România, se cațără cu ușurință pe stânci, copaci și arbuști. Este probabil una dintre cele mai frecvente victime ale traficului rutier și al omorurilor deliberate, habitatul său natural fiind în curs de micșorare. [13, 20]

Reproducerea are loc la sfârșitul lunii mai, masculul apucă femela de gât împletindu-și coada în jurul ei. Ponta este depusă la sfârșitul lunii iunie – începutul lui iulie fiind compusă din 5-12 ouă. Masculii sunt mai mari ca femelele și se deosebesc având capul mai mare și un număr inferior de ventrale, sub 196. [6, 7] Printre prădători se numără păsările și diverse mamifere carnivore. [8]

Legislație. În țara noastră, specia este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993, prin care România ratifică Convenția de la Berna (Anexa II), Directiva Europeană 92/43/EEC (Anexa IV) și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexele IV A și IV B), fiind considerată o specie de interes comunitar și național ce necesită o protecție strictă. [21, 22, 23]

Conform clasificării IUCN, la nivel mondial specia are un statut de preocupare minimă (LC), iar în Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este notată ca fiind vulnerabilă (VU). [8, 24]

Bibliografie

1. Băcescu M., (1937): Cîteva interesante date herpetologice pentru fauna Romîniei și unele propuneri de rezervații naturale în legătură cu ele. Rev. Ştiinţ. “V Adamachi”, Iaşi 23: 122-128.

2. Cogălniceanu D., Rozylowicz L., Székely P., Samoilă C., Stănescu F., Tudor M., Székely D., Iosif R., (2013): Diversity and distribution of reptiles in Romania, ZooKeys 341: 49-76.

3. Covaciu-Marcov S.D., Sas I., Cicort-Lucaciu A.Şt., Peter I., Bogdan H., (2005): Notes upon the herpetofauna of the county of Caraş-Severin , Romania. Revue Roumaine de Biologie, serie de Biologie Animale, 49 (1-2): 47-56.

4. Covaciu–Marcov S.D., Ghira I., Cicort – Lucaciu A.Şt., Sas I., Strugariu A., Bogdan H.V., (2006): Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88-125.

5. Covaciu-Marcov S.D., David A., (2010): Dolichophis caspius (Serpentes: Colubridae) in Romania: New distribution records from the northern limit of its range. Turkish Journal of Zoology. 34: 119-121.

6. Fuhn I. E., Vancea Şt., (1961): Fauna R.P.R.. Reptilia (Țestoase, Șopîrle, Șerpi). Vol. XIV, fasc. 2, Ed. Academiei R.P.R., București.

7. Fuhn I.E., (1969): Broaște, șerpi, șopârle. Ed. Științifică, București.

8. Iftime A., (2005): Reptilia. In: Botnariuc & Tatole (eds): Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Ed. Acad. Române, București.

9. Kletečki E., Lanszki J., Trocsanyi B., Mužinić J., Purger J. J., (2009): First record of Dolichophis caspius (Gmelin, 1789), (Reptilia, Colubridae) on the island of Olib, Croatia. Nat. Croat., 18/2: 437-442.

10. Lazăr V., Covaciu-Marcov S.D., Sas I., Pusta C., Kovacs E.H., (2005): The herpetofauna in the district of Dolj (Romania). Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” Iași, secțiunea Biologie Animală 51: 169-178.

11. Nagy Z. T., Lawson R., Joger U., Wink M., (2004): Molecular systematics of racers, wipsnakes and relatives (Reptilia: Colubridae) using mitochondrial and nuclear markes. Journal of Zoological Systematics and Evolutionary Research 42: 223-233.

12. Sahlean T.C., Meşter L.E., Crăciun N. (2010): First distribution record for the large whip snake (Dolichophis caspius Gmelin, 1789) in the county of Teleorman (Islaz, Romania). Biharean Biologist 4 (2): 181-183.

13. Sahlean T.C., Gherghel I., Papeș M., Strugariu A., Zamfirescu Ș.R., (2014): Refining climate change protections for organism with low dispersal abilities: a case study of Caspian whip snake. Plos One, 9, e91994.

14. Schcherbak N.N., Bo¨hme W., (1993): Coluber caspius Gmelin, 1789– Kaspische Pfeilnatter oder Springnatter. In: Bo¨hme W, editor. Handbuch der Reptilien und Amphibien Europas, Band 3/I, Schlangen (Serpentes) I. Wiesbaden: AULA-Verlag. 83–96.

15. Sos T., (2008): Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica, 2, 61-91.

16. Strugariu A., Gherghel I., (2007): New record on the occurance of Dolichophis caspius (Reptilia: Colubridae) in Romanian Moldavia. North-Western Journal ofZoology 3: 57-61.

17. Strugariu A., Gherghel I., (2008): A preliminary report on the composition and distribution of the herpetofauna in the Lower Prut River Basin (Romania). North-Western Journal of Zoology 4 (1): S49-S69.

18. Szczerbak N., (1997): Coluber caspius Gmelin, 1789. pp. 328-329. In: Gasc, J.P. (ed), Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe Museum National D’Histoire Naturelle, Paris.

19. Şerban M., (1972): Contribuţii la studiul herpetofaunei din judeţul Mehedinţi. Stud. Cerc. Ses. Subcom. Mon. Nat. Olteniei Cons. pt. Ocrot. Nat. Jud. Gorj, 2: 171 −180.

20. Zinner H., (1972): Systematics and evolution of the species group Coluber jugularis Linnaeus, 1758 – Coluber caspius Gmelin, 1789 (Reptilia, Serpentes). Jerusalem: Hebrew University. 62 p.

21. ***Legea 13 din 1993 prin care România ratifică Convenţia de la Berna.

22. *** Directiva Europeană 92/43/EEC.

23. ***Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări ulterioare.

24. *** www.iucnredlist.org

facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutube

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *