Șarpele de apă (Natrix tessellata)

16 mai 2016
Natrix-tessellata-Foto

Este o specie larg răspândită atât în Europa cât și în România, putând fi întâlnită de la nivelul mării până la altitudinea de 1 000 de metri. [3, 4, 5]

Distibuția speciei Natrix tessellata în Europa [5]

Distribuția speciei Natrix tessellata în Europa [5]

Deși este o specie cu un areal mare de distribuție, suprafețele unde această specie poate fi întâlnită sunt destul de reduse în România. [10]

Distibuția speciei Natrix tessellata în România [1]

Distribuția speciei Natrix tessellata în România [1]

Morfologie. Șarpe de talie medie, cu aspect zvelt, ce depășește lungimea de 1 m. Capul este lung și îngust, supralabialele sunt în număr de 8 (uneori 7 sau 9), 2-3 preoculare și 3-5 postoculare care se suprapun. Solzii dorsali sunt puternic carenați și dispuși în 19 șiruri transversale, numărate la mijlocul corpului. Numărul scuturilor ventrale variază între 160-187, placa anală este divizată, iar subcaudalele sunt între 48-97. Masculii se diferențiază de femele prin modificarea regiunii bazale a cozii, servind la imobilizarea femelelor în timpul acuplării. [3, 4]

Coloritul dorsal al șarpelui de apă variază de la galben la verzui și cenușiu. Pe acest fond se disting, sau nu, cinci șiruri de pete pătrate și adesea o pată în formă de Ʌ poziționată în posteriorul capului. Coloritul ventral este alb-gălbui sau roșu-cărămiziu peste care sunt inserate pete negre ce alternează. Juvenilii au același colorit ca și adulții. [3, 4]

Ecologie. Este o specie cu activitate diurnă ce preferă habitatele acvatice, trăind mai mult în apă decât Natrix natrix. [7, 8] Poate fi întâlnit în apă sau în imediata vecinătate a ei, rareori la distanțe considerabile față de aceasta. Se hrănește cu pești mici, broaște, tritoni și mormoloci, pe care îi vânează în apă [3, 4, 2, 9]. Atunci când este văzut, prima reacție a lui este fuga, se ascunde în găuri, crăpături, sau dacă este în apropierea apei, se refugiază în apă. Dacă nu se poate ascunde capătă o atitudine agresivă ce intimidează necunoscătorii, se strânge colac, sâsâie puternic și lovește agresorul cu capul, dar fără a mușca. Dacă este luat în mână împrăștie din conținutul glandelor sale anale urât mirositoare, iar dacă este stresat mai mult timp capătă o atitudine de mort, cu corpul încolăcit și întors pe spate. Printre dușmanii săi naturali se numără păsările acvatice, păsările răpitoare, aricii etc. Perioada de hibernare durează din luna octombrie până în aprilie. [3, 4]

Reproducerea se desfășoară în iunie-iulie. Femelele îngroapă ponta în sol, la mică adâncime, și cuprinde între 5 și 25 de ouă lungi, albe și lipite între ele. Incubația durează aproximativ 10 săptămâni, iar juvenilii au între 16-19 cm la eclozare. [3, 4]

Legislație. În România, specia este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993, prin care România ratifică Convenția de la Berna (Anexa II), Directiva Europeana 92/43/EEC (Anexa IV) și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexa IVA), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. [11, 12, 13]

Conform clasificării IUCN, la nivel mondial specia are un statut de preocupare minimă (LC), iar în Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este notată ca fiind aproape amenințată (NT). [6, 14]

Bibliografie

1. Cogălniceanu D., Rozylowicz L., Székely P., Samoilă C., Stănescu F., Tudor M., Székely D., Iosif R., (2013): Diversity and distribution of reptiles in Romania, ZooKeys 341: 49-76.

2. Filippi, E., Capula, M., Luiselli, L. & U. Agrimi (1996): The prey spectrum of Natrix natrix (Linnaeus, 1758) and Natrixtessellata (Laurenti, 1768) in sympatric populations. – Herpetozoa8(3/4): 155–164.

3. Fuhn I.E., Vancea Ș., (1961): Fauna R.P.R. Reptilia (Țestoase, Șopârle, Șerpi). Vol XIV, fasc. 2, Editura Academiei R.P.R., București.

4. Fuhn I.E., (1969): Broaște, șerpi, șopârle. Ed. Științifică, București.

5. Gasc J.P., Cabela A., Crnobrnja-Isailovic, Domen D., Groessenbacher K., Haffner P., Lescure J., Martens H., Marinez Rica J.P., Maurin H., Oliveira M.E., Sofianidou T.S., Veith M., Zuiderwijk A., (1997): Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe. Societas Europaea Herpetologica & Museum National d’Histoire Naturelle Paris.

6. Iftimie A., (2005): Reptilia. In: Botnariuc & Tatole (eds): Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Ed. Academiei Române, București.

7. Ioannidis Y., Mebert M., (2011): Habitat preferences of Natrix tessellata at Strofylia, northwestern Peloponnese, and comparisonto syntopic N. natrix. – Mertensiella 18: 302–310.

8. Janev Hutinec B., Mebert K., (2011). Ecological partitioning among dice snakes (Natrix tessellata) and grass snakes (Natrixnatrix) in southern Croatia. – Mertensiella 18: 225–233.

9. Luiselli L., (2006): Broad geographic, taxonomic and ecological patterns of interpopulation variation in the dietary habits of snakes. – Web Ecology 6: 2–16.

10. Strugariu A., Gherghel I., Ghira I., Covaciu-Marcov S.D., Mebert K., (2011): Distribution, habitat preferences and conservation of the dice snake (Natrix tessellata) in Romania. Mertensiella 18: 272-287.

11. ***Legea 13 din 1993 prin care România ratifică Convenția de la Berna.

12. ***Directiva Europeană 92/43/EEC.

13. ***Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare.

14. *** www.iucnredlist.org

facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutube

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *