Șarpele de alun (Coronella austriaca)

18 octombrie 2014
Coronella-austriaca-foto

Șarpele de alun este o specie larg răspândită atât în Europa cât și în România, putând fi întâlnită de la nivelul mării până la altitudinea de 1500 de metri. [4, 5, 7, 8, 14]

Distibuția speciei Coronella austiaca în Europa [6]

Distribuția speciei Coronella austriaca în Europa [6]

În țara noastră trăiește doar subspecia Coronella austriaca austriaca. [4, 5, 8, 12]

Distibuția speciei Coronella austiaca în România [2]

Distribuția speciei Coronella austriaca în România [2]

Curiozitate !!!

Puțini dintre voi știu despre curiozitățile din lumea animalelor, cu atât mai puțin din lumea reptilelor. Ați știut cumva că femelele diferitelor specii de șerpi au capacitatea de a stoca sperma în interiorul organismului lor pe o perioada cuprinsă între 90 și 2 555 de zile? [1]  Și că această spermă este utilizată pentru reproducere în perioadele în care masculul nu întâlnește o femelă din cauza: fragmentării habitatelor, distanțelor prea mari dintre populații sau rezervelor de hrană și energie scăzute? [1, 3, 10, 11] Prin urmare, o femelă poate naște pui anul acesta fiind cuplată cu un mascul în uram cu câțiva ani. Este o capacitate formidabilă de adaptare a acestor animale întâlnită doar la câteva specii de șerpi. Această capacitate este întâlnită și la specia noastră Coronella austriaca. Cea mai lungă perioadă de stocare a spermei la această specie a fost raportată ca fiind de 475 de zile. [13]

Morfologie. Șarpele de alun este o specie de șarpe de talie mică spre mijlocie cu un corp zvelt și armonios. Dinții maxilari sunt de lungime inegală, ochii sunt mici și cu pupila rotundă. Rostralul este foarte evident din perspectivă dorsală. Subocularele sunt absente, 7 (rar 8) supralabiale, scutul nazal este nedivizat, iar nara se află în mijloc. Are un singur preocular, postocularele sunt două și sunt suprapuse. Frontalul este mai scurt decât parietalele. Solzii dorsali sunt netezi și fără carenă, dispuși în 19 șiruri transversale. Numărul plăcilor ventrale este cuprins între 153-199 perechile de subcaudale sunt cuprinse  între 41 și 70, iar placa anală este divizată. [4, 5]

Coloritul dorsal al șarpelui de alun este brun, brun roșcat la masculi și cenușiu-brun la femele. Din coltul gurii spre nară se distinge o dungă de culoare neagră sau brună. În porțiunea posterioară a capului se disting două șiruri scurte de pete de culoare brun-negricioasă. Desenul dorsal prezintă 2-4 șiruri întrerupte de pete brune închis. Coloritul ventral este alburiu în regiunea cefalică, iar în regiunea abdominală este variabil (brun, roșu-cărămiziu, cenușiu sau negru). [4, 5]

Ecologie. Șarpele de alun preferă zonele uscate și însorite, luminișuri și liziere de pădure, alunișuri și zone cu vegetație arborescentă. Este o specie diurnă ce se cațără pe arbuști, unde se însorește. Atunci când este atacat mușcă inofensiv sau împroșcă o secreție urât mirositoare eliminată prin regiunea cloacală. Hrana constă din șopârle, șerpi mici, rozătoare, insectivore și păsări pe care le imobilizează prin ștrangulare. Intră în hibernare în luna octombrie și iese din hibernare în luna aprilie. [4, 5]

Reproducerea se desfășoară în aprilie-mai, iar ponta este depusă în luna august-septembrie și cuprinde 3-15 pui de aproximativ 15 de centimetri care năpârlesc imediat după naștere.  Este ovovivipară, dar uneori depune și ouă din care ies puii. [4, 5]

Legislație. În țara noastră, specia este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993, prin care România ratifică Convenția de la Berna (Anexa II), Directiva Europeana 92/43/EEC (Anexa IV), Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV) și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexa IVA), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. [15, 16, 17, 18]

Conform clasificării IUCN, la nivel mondial specia are un statut de neevaluată (NE), iar în Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este notată ca fiind vulnerabilă (Vu). [8, 19]

Bibliografie

1. Birkhead T.R., Mollar A.P., (1993): Sexual selection and the temporal separation of reproductive events: sperm storage data from reptiles, birds and mammals. Biological Journal of the Linnean Society 50: 295-311.

2. Cogălniceanu D., Rozylowicz L., Székely P., Samoilă C., Stănescu F., Tudor M., Székely D., Iosif R., (2013): Diversity and distribution of reptiles in Romania, ZooKeys 341: 49-76.

3. Conner J., Crews D., (1980): Sperm transfer and storage in the lizard Anolis carolinensis. Journal of Morphology 163: 331-348.

4. Fuhn I.E., Vancea Şt., (1961): Fauna R.P.R. Reptilia (Țestoase, Șopârle, Șerpi). Vol XIV, fasc. 2, Editura Academiei R.P.R., București.

5. Fuhn I.E., (1969): Broaște, șerpi, șopârle. Ed. Științifică, București.

6. Gasc J.P., Cabela A., Crnobrnja-Isailovic, Domen D., Groessenbacher K., Haffner P., Lescure J., Martens H., Marinez Rica J.P., Maurin H., Oliveira M.E., Sofianidou T.S., Veith M., Zuiderwijk A., (1997): Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe. Societas Europaea Herpetologica & Museum National d’Histoire Naturelle Paris.

7. Hill J., (2008): Coronella austriaca (LAURENTI, 1768) from the Croatian Island of Cres.- Herpetozoa, Wien; 20 (3/4): 192.

8. Iftimie A., (2005): Reptilia. In: Botnariuc & Tatole (eds): Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Ed. Academiei Române, București.

9. Malkmus R., (1995): Coronella austriaca acutirostris subspec. nov. aus dem Nordwesten der Iberisshen Halbinsel (Reptilia: Serpentes: Colubridae). Zoologische Abhandlungen 48(15): 265-277.

10. Philip G.A., (1979): Sperm storage in Moloch horridus. Western Australian Naturalist 14: 161.

11. Saint-Girons H., (1982): Reproductive cycles of male snakes and their relationship with climate and female reproductive cycles. Herpetologica 38: 5-16.

12. Sos T., (2008): Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica, 2, 61-91.

13. Strugariu Al., (2007): A case of efficient long term sperm storage in smooth snake Coronella austriaca.  Biota – Journal of Biology and Ecology  8 (1/2): 79-82.

14. Strugariu Al., Butnaru A., Gherghel I., Sahlean T.C. (2008): First record of the smooth snake (Coronella austriaca Laurentus, 1768) in Botoșani County (Romania). Biharean Biologist 2: 64-67.

15. ***Legea 13 din 1993 prin care România ratifică Convenţia de la Berna.

16. ***Directiva Europeana 92/43/EEC

17. ***Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

18. ***Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare.

19. *** www.iucnredlist.org

facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutube

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *