Istoricul cercetărilor herpetologice în România

3 iulie 2014
Fuhn-Amfibia&Reptilia

Prima relatare ştiinţifică asupra herpetofaunei din România este făcută de Luigi Ferdinando Marsigli (1658-1730) care, într-o lucrare monografică publicată în anul 1744, prezintă în detaliu ponta unei ţestoase de apă (Emys orbicularis) găsită pe valea Dunării. Însă, primele cercetări asupra herpetofaunei din România au fost efectuate şi publicate în secolul XIX de cercetători din Austro-Ungaria [42].

Emerich (Imre) Frivaldszky von Frivald (1799-1870) este primul cercetător care studiază fauna herpetologică din România, cu precădere zona Transilvaniei, publicând o micromonografie în anul 1823 intitulată „Monographia Serpentum Hungariae”, în care sunt semnalate o serie de specii de reptile din ţinutul Transilvaniei [19].

Naturalistul Eduard Albert Bielz (1827-1898) publică o serie de lucrări în a doua jumătate a secolului XIX ce conţin date importante asupra locurilor de semnalare a majorităţii reptilelor din Transilvania [4; 5].

Un pas important în studiile de herpetofună din România este făcut de cercetările în detaliu a lui Lajos Méhely (1862-1952), care depăşesc tiparul descriptiv al faunei. El semnalează pentru prima dată existenţa hibrizilor între speciile Bombina bombina şi B. variegata pe teritoriul Transilvaniei şi realizează cercetări asupra broaştelor brune şi asupra viperei de stepă (Vipera ursinii rakosiensis) [44; 45; 46].

Bazele cercetărilor herpetologice România au fost puse de zoologul Constantin Kirițescu (1876-1965) odată cu publicarea cărții “Cercetări asupra faunei herpetologice a României” în care a realizat inventarul faunistic al reptilelor și amfibienilor din România, schiţând zoogeografia lor și insistând asupra unor probleme de sistematică. El semnalează pentru prima dată prezența speciei Eryx jaculus pe teritoriul României (1903) și descrie o nouă subspecie de triton, care ulterior avea să fie ridicată la rang de specie (Triturus dobrogicus) [39; 40; 41].Kirițescu-Cercetări-herpetologiceRobert Mertens (1894-1975) studiază un material colectat personal din România, interpretând în spiritul sistematicii moderne. Cercetările sale cuprind indicaţii interesante care au putut fi valorificate ulterior de alţi herpetologi [43].

Raul Călinescu (1901-1970) introduce pentru prima dată în herpetologia din România nomenclatura ternară după lista lui Martens şi Muller, alcătuieşte hărţi amănunţite de răspândire a reptilelor din țară şi face analiza zoogeografică şi ecologică a herpetofaunei publicând în anul 1929 cartea “Manual pentru colectarea și determinarea amphibiilor și reptilelor din Romania”. De asemenea, el descrie și câteva subspecii noi pentru știință (Salamandra salamandra carpatica, Bombina bombina danubialis şi Testudo ibera racovitzai), dar a căror validitate nu a fost acceptată ulterior [6; 7].Călinescu-Manual -Amfibieni&ReptileÎn anii următori, publicaţiile lui Mihai Băcescu (1908-1999) reflectă armonioase cercetări sistematice şi ecologice asupra amfibienilor şi reptilelor din ţara noastră. Acesta semnalează pentru prima dată în România subspecia Pelobates syriacus balcanicus (1954), aduce contribuții importante pentru cunoașterea herpetofaunei Dobrogei și Moldovei și raportează în premieră vipera comună (Vipera berus) și vipera de stepă (Vipera ursinii) în zona Moldovei [1; 2; 3].

Ion Eduard Fuhn (1916-1987) este primul herpetolog care discută despre importanţa ocrotirii şi conservării herpetofaunei din România. Publică peste 80 de lucrări științifice cu privire la biogeografia, sistematica, monografia biologia şi ecologia amfibienilor şi reptilelor din România. A descris mai multe subspecii noi pentru știință, majoritatea acceptate și în prezent: Triturus vulgaris ampelensis, Ablepharus kitaibelli stepaneki, Lacerta trilineata dobrogica şi Lacerta agilis euxinica. Cele mai importante şi complexe monografii herpetologice din România, de până astăzi, aduse herpetofaunei României sunt cele două volume din seria „Fauna Republicii Populare Române”: „Amphibia” (1960) şi „Reptilia” (1961), cea de-a doua fiind publicată în colaborare cu Ştefan Vancea.Fuhn-Amfibia&ReptiliaPrin cartea „Broaște, șerpi, șopârle”, Ion E. Fuhn realizează prima tentativă de popularizare a herpetofaunei și de sensibilizare a publicului larg privind necesitatea ocrotirii ei [20; 21; 22].Fuhn-Broaște-șerpi-sopîrleŞtefan Vancea (1910-1997) a publicat numeroase articole în colaborare cu Fuhn privind distribuţia şi biologia faunei herpetologice din România, în special în regiunea Moldova. Cea mai importantă contribuție a sa (pe lângă volumul monografic „Reptilia”publicat în colaborare cu Ion E. Fuhn) este probabil studiul asupra variabilității morfologice a viperei comune (Vipera berus) în Podișul Central Moldovenesc, Carpații Orientali și Transilvania [70].

Constantin Şova se ocupă cu studiul herpetofaunei din regiunea Moldova, axându-se în special pe studiul tritonilor. Este primul care reflectă influenţa altitudinii şi densităţii populaţiei asupra morfologiei şi variabilităţii tritonilor [69].

Herpetologul şi ecologul Bogdan Stugren (1928-1993) s-a ocupat de răspândirea reptilelor din Transilvania şi Dobrogea. Publică numeroase lucrări cu privirea la sistematica, distribuţia, evoluţia şi ecologia amfibienilor din România, cele mai importante studii fiind probabil cele asupra genului Bombina şi speciei Rana arvalis [67; 68].

După anul 1990 herpetologul Ioan Ghira aduce contribuții importante în studiul herpetofaunei din România, cu precădere pentru specia vipera cu corn (Vipera ammodytes), aducând noi date privind distribuția, morfologia, biologia și ecologia acestei specii. De asemenea, acesta semnalează în premieră existența unor populații presupuse hibride între vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes) și vipera comună (Vipera berus berus) [29; 30; 31; 32].

Herpetologul Dan Cogălniceanu studiază cu precădere amfibienii de pe teritoriul României, contribuind la cunoștinele actuale privind distribuția, biologia, ecologia, biogeografia și conservarea acestora. În 1997 publică o monografie intitulată „Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor”, iar în anul 2002 un Ghid de teren pentru amfibienii din România, sintetizând informațiile acumulate până în acel moment [8; 9; 10]. În anul 2013 publică împreună cu colaboratorii 2 lucrări importante privind distribuția amfibienilor și reptilelor din România [11; 12].

Începând cu anul 2000, importante contribuții privind herpetofauna din România (în mare parte neglijate de la publicarea volumelor monografice din Fauna României – Fuhn 1960 și Fuhn & Vancea 1961) și impactul uman asupra acesteia sunt aduse de mai multe grupuri de herpetologi din țară: Oradea, Cluj (ex.: Covaciu-Marcov et al. 2006 a, b, 2007, 2008, 2009; Covaciu-Marcov & David 2010; Sas et al. 2005, 2006, 2007, 2008); Sighișoara (Hartel et al. 2007, 2008, 2009, 2010 a, b); Brașov (ex.: Sos 2007, 2011; Sos et al. 2008); Iași, Piatra-Neamț, Suceava, Bacău (ex.: Gherghel & Ile 2006; Gherghel et al. 2007 a, b, 2008; Gherghel & Strugariu 2007, 2008; Strugariu et al. 2006 a, b, 2007, 2008 a, b, c, 2009, 2011; Strugariu & Gherghel 2007, 2008; Zamfirescu et al. 2008, 2009); București (ex.: Iftime, 2005; Sahlean et al. 2008, 2010, Rozylowicz 2008).

Începând cu secolul XVIII, de când se cunosc primele consemnări privind herpetofauna României, au fost publicate aproximativ 1000 de lucrări științifice care tratează amfibienii și reptilele din România. Astfel, se remarcă o creștere constantă a numărului de lucrări de specialitate până la momentul actual, cu 3 perioade importante de scădere a cantității de literatură: 1910-1919, 1940-1949, 1980-1989. Primele două perioade corespund celor 2 războaie mondiale și pot fi puse pe seama tulburărilor internaționale majore, iar cea de-a 3-a (1980-1989) corespunde tulburărilor generate de căderea regimurilor comuniste din estul Europei și sfârșitul regimului comunist din România. După 1990, creșterea numărului de articole științifice din domeniul herpetofaunistic devine iarăși ascendent.

Această creștere corespunde dezvoltării tehnologiilor de studiu privind herpetofauna, cel mai bun exemplu în acest sens fiind dezvoltarea tehnologiilor telemetrice, a domeniilor de studiu și apariția unor arii noi de interes (ecologie, biogeografie, evoluționism), dar și dezvoltarea metodelor moleculare de studiu (biologie moleculară, genetică), care au putut completa cunoștințele privind filogenia, filogeografia și evoluția herpetofaunei.

Cu toate acestea, în momentul de față se observă lacune majore în special în cunoașterea biologiei, ecologiei și filogeografiei speciilor de amfibieni și reptile din România, existând foarte puține studii atât istorice cât și prezente în aceste domenii importante și care ar contribui major pentru conservarea durabilă și eficientă a hereptofaunei din țara noastră.

Bibiografie:

1. Băcescu M., (1933): Vipera berus în Moldova şi Basarabia. Rev. Ştiinţ. “V. Adamachi”, Iaşi, 9:3-13.

2. Băcescu M., (1937): Cîteva interesante date herpetologice pentru fauna Romîniei şi unele propuneri de rezervaţii naturale în legătură cu ele. Rev. Ştiinţ. “V Adamachi”, Iaşi 23: 122-128.

3. Băcescu M., (1941): Sur la présence de Vipera ursinii ursinii en Moldavie et quelques observations sur la Biologie de Pelobates fuscus en Roumanie. Extr. Compt. Rend. Séanc. Acad. Sci. Roum., 1-2:63-69.

4. Bielz E. A. (1856): Die Fauna der Wierbeltiere Siebenbürgens, eine szstematische Aufzählung und Bechreibung der in Siebenbürgen vorkommenden Säugethiere, Vögel, Amphibien und Fische. Filtsch, Hermannstadt.

5. Bielz E. A. (1888): Die Fauna der Wierbeltiere Siebenbürgens nach ihrem jetzigen Bestande. Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Hermannstadt, 38: 15 − 120.

6. Călinescu R., (1929): Manual pentru colectarea și determinarea amphibiilor și reptilelor din România, Editura Casa Școalelor, București.

7. Călinescu R., (1931): Contribuţiuni sistematice şi zoogeografice la studiul amphibiilor şi reptilelor din Romînia. Mem. Secţ. Ştiinţ. Acad. Romîne, Bucureşti 7: 119 − 291.

8. Cogălniceanu D., (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Revue Romaine de Biologie – Biologie Animale 36: 1-36.

9. Cogălniceanu D., (1997): Practicum de studiu a ecologiei amfibienilor – metode şi tehnici în studiul ecologiei amfibienilor. Ed. Universităţii din Bucureşti.

10. Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., (2000): Amfibienii din România. Determinator. Ed. Ars Docendi, Bucureşti.

11. Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F., Rozylowicz L., (2013): Diversity and distribution of amphibians in Romania, Zookeys 296:25-57.

12. Cogălniceanu D., Rozylowicz L., Székely P., Samoilă C., Stănescu F., Tudor M., Székely D., Iosif R., (2013): Diversity and distribution of reptiles in Romania, ZooKeys 341: 49-76.

13. Covaciu–Marcov S. D., Ghira I., Cicort – Lucaciu A. Şt., Sas I., Strugariu A., Bogdan H. V., (2006 a): Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88-125.

14. Covaciu-Marcov S.D., Sas I., Kiss A., Bogdan H., Cicort-Lucaciu A.Şt., (2006 b): The herpetofauna from the Teuz River hydrographic basin (Arad County, Romania). N. Wes. J. .Zool. 2(1): 27-38.

15. Covaciu-Marcov S.D., Cicort-Lucaciu A.Şt., Ile R.D., Pascondea A., Vatmaniuc R., (2007): Contributions to the study of the geographical distribution of the herpetofauna from the North-East area of Arad County in Romania. Herpetologica Romanica 1.

16. Covaciu-Marcov S.D., Cicort-Lucaciu A.Ș., Sas I., Strugariu A., Cacuci P., Gherghel I., (2008): Contributions to the knowledge regarding the composition and geographical distribution of the herpetofauna from Northern Moldavia (Suceava and Botoşani Counties, Romania). North-Western Journal of Zoology 4 (1): S25-S47.

17. Covaciu-Marcov S.D., Cicort-Lucaciu A.Ş., Dobre F., Ferenţi S., Birceanu M., Mihuţ R., Strugariu A., (2009): The herpetofauna of the Jiului Gorge National Park, Romania. North-Western Journal of Zoology 5 (Supplement 1). Ed. Universităţii din Oradea, Oradea.

18. Covaciu-Marcov S.D., David A., (2010): Dolichophis caspius (Serpentes: Colubridae) in Romania: New distribution records from the northern limit of its range. Turkish Journal of Zoology 34: 119-121.

19. Frivaldszky E. (1823): Monographia Serpentum Hungariae. – Typis Nobilis Joannis Thomae Trattner de Petróza, Pestini, 62 pp.

20. Fuhn I. E., (1960): Fauna R.P.R. Amphibia. Vol. XIV, fasc. 1, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti.

21. Fuhn I. E., Vancea Şt., (1961): Fauna R.P.R.. Reptilia (Ţestoase, Şopîrle, Şerpi). Vol. XIV, fasc. 2, Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 338 pp.

22. Fuhn I.E., (1969): Broaște, șerpi, șopârle. Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.

23. Gherghel I., Ile R.D., (2006): Contributions to the distribution of Amphibia, Caudata in Neamț County, Romania. North-Western Journal of Zoology 2/1:44-46.

24. Gherghel I., Strugariu A., (2007): Antropogenic impact upon the herpetofauna and the lake system from the future natural reserve from “Făurei Swamp” (Neamţ County, Romania). Analele Ştiinţifice ale Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, s. Biologie animală 53: 175-179.

25. Gherghel I., Strugariu A., (2008): A preliminary report on the composition and distribution of the herpetofauna in the Lower Prut River Basin (România). North-Western Journal of Zoology 4: 49-69.

26. Gherghel I., Strugariu A., Ghiurca D., Roșu S., Huțuleac-Volosciuc M.V., (2007 a): The composition and distribution of the herpetofauna from the Valea Neagra river basin (Neamţ County, Romania). North-Western Journal of Zoology 1: 70-76.

27. Gherghel I., Strugariu A., Glavan T., (2007 b): Eremias arguta deserti (Reptilia: Lacertidae): is not extinct from Romanian Moldavia. North-Western Journal of Zoology 3: 115-120.

28. Gherghel I., Strugariu A., Ghiurcă D., Cicort-Lucaciu A.Ș., (2008): The herpetofaunã from the Bistriţa river basin (Romania): geographical distribution. North-Western Journal of Zoology 4 (1): S71-S103.

29. Ghira I., (1989): Herpetofauna zonei Mihăileni (Judeţul Hunedoara). Sargetia, Acta Mus. Devensis, 20(1986-1987): 737-739.

30. Ghira I., (1994): New records of two romanian viper species (Vipera ammodytes ammodytes and Vipera berus berus) in Hunedoara, Alba, and Arad counties. Sargetia, Acta Mus. Devensis Ser.Sci. Nat., 16: 154 − 158.

31. Ghira I., (1998): Ecology ethology and geographical distribution on the nose-horned viper (Vipera ammodytes ammodytes) in Romania. Unpublished PhD Thesis, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca.

32. Ghira I., (2007): Rediscovery of Vipera ursinii rakosiensis in Transylvania. Herpetologica Romanica 1: 77-71.

33. Hartel T., Sz. Nemes, Cogalniceanu D., Öllerer K., Schweiger O., Demeter L., Moga C. I., (2007): The effect of fish and aquatic habitat complexity on amphibians. Hydrobiologia, 583, pp. 173-182.

34. Hartel T., Moga C. I., Öllerer K., Sas I., Demeter L., Rusti D., Balog A., (2008): A proposal towards the incorporation of spatial heterogeneity into animal distribution studies in Romanian landscapes. North-West. J. Zool. 4,173-188.

35. Hartel T., Moga C.I., Őllerer K., Puky M., (2009): Spatial and temporal distribution of amphibian road mortality with a Rana dalmatina and Bufo bufo predominance along the middle section of the Târnava Mare basin, Romania. North-Western Journal of Zoology 5: Art.#051114, pp.130-141.

36. Hartel T., Ollerer K., Cogălniceanu D., Nemes Sz., Moga C.I., Demeter L., (2010 a): Using a habitat based approach in mapping amphibian distribution in Romania: study case of the Saxon cultural landscape in the Tarnava Mare basin. Italian Journal of Zoology. doi:10.1080/11250000802684641

37. Hartel T., Schweiger O., Öllerer K., Cogălniceanu D., Arntzen J.W., (2010 b): Amphibian distribution in a traditionally managed rural landscape of Eastern Europe: Probing the effect of landscape composition. Biological Conservation 143:1118-1124.

38. Iftime A., (2005): Amphibia. In: Botnariuc & Tatole (eds): Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Ed. Acad. Române, București.

39. Kiriţescu C., (1901): Contributions á l’étude de la faune herpétologique de Roumanie. Bull. Soc. Sci. Bucarest, 10(1-2): 303 − 328.

40. Kiriţescu C., (1903): Contributions à la faune des Batraciens de Roumanie. Bull. Soc. Sci. Bucuresti, 12 : 1-23

41. Kiriţescu C., (1930): Cercetări asupra faunei herpetologice a României. Ed. Cartea Românească, Bucuresti.

42. Marsigli L.F., (1744): Description du Danube depuis la montagne de Kalenberg en Autriche jusqu’au confluent de la rivière Iantra en Bulgarie. Haga.

43. Mertens R., (1921): Die Amphibien und Reptilien der Walachei und Dobrudscha II: Die Reptilien. Senkenbergiana 3: 20-23. Frankfurt am Main.

44. Méhely L., (1892): Die herpetologishen Verhaltnisse des Siebenburgischen Burzentandes. Beitr. Monogr. Kronst., kronstadt.

45. Méhely L., (1894): Vipera ursinii, eine verkannte Giftschlange Europas. Zoologischer Anzeiger, 17(440): 57–61; 17(441): 65–71.

46. Méhely L., (1905): Die herpetologischen Verhatnisse des Mecsek gebirges und der Kapela. Ann. Hist. Mus. Hung. 3: 256-316.

47. Rozylowicz L., (2008): Metode de analiză a distributiei areal-geografice a testoasei lui Hermann (Testudo hermanni Gmelin, 1789) în România. Studiu de caz: Parcul Natural Portile de Fier. București: Ed. Universității din București.

48. Sahlean T.C., Strugariu Al., Zamfirescu S.R., Gherghel I., Pavel A., Puscasu C.M., (2008): A herpetological hotspot in peril: Anthropogenic impact upon the amphibian and reptile populations from the Băile Herculane tourist resort, Romania. Herpetologica Romanica 2: 37-46;

49. Sahlean T.C., Mester L.E., Crăciun N., (2010): First distribution record for the large whip snake (Dolichophis caspius Gmelin, 1789) in the county of Teleorman (Islaz, Romania). Biharean Biologist 4/2:181-183.

50. Sas I., Covaciu-Marcov S.D., Pop M., Ile R.D., Szeibel N., Duma Cr., (2005): About a closed hybrid population between Bombina bombina and Bombina variegata from Oradea (Bihor county, Romania), North-Western J. Zool. 1: 41-60.

51. Sas I., Covaciu-Marcov S.D., Kovacs E.H., Radu N.R., Toth A., Popa A. (2006): The populations of Rana arvalis Nills. 1842 from the Ier Valley (The Western Plains, Romania): present and future. North-Western Journal of Zoology 2 (1): 1-16.

52. Sas I., Kovács É.H. , Covaciu-Marcov S.D., Strugariu A., Covaci R., Ferenţi S., (2007): Food habits of a Pool frog Pelophylax lessonae – Edible frog Pelophylax kl. esculentus population from North- Western Romania, Biota 8/1-2:71-78.

53. Sas I., Covaciu-Marcov S.D., Demeter L., Cicort-Lucaciu A.Ş., Strugariu A. (2008): Distribution and status of the moor frog (Rana arvalis) in Romania. În: Glandt D. & Jehle R. (eds.): Der Moorfrosch/The moor frog. Laurenti Verlag, Bielefeld, Germany.

54. Sos T., (2007): Notes on distribution and current status of herpetofauna in the northern part of Braşov County (Romania). North-Western Journal of Zoology 3 (1): 34-52.

55. Sos T., (2011): În obiectiv: Ţestoasa de apă europeană, Emys orbicularis. Cluj-Napoca, 1-110.

56. Sos T., Daróczi J.Sz., Zeitz R., Pârâu L., (2008): Notes on morphological anomalies observed in specimens of Testudo hermanni boettgeri Gmelin, 1789 (Reptilia: Chelonia: Testudinidae) from Southern Dobrudja, Romania. North-Western Journal of Zoology, 4 (1): 154-160.

57. Strugariu A., Gherghel I., (2007): New record on the occurance of Dolichophis caspius (Reptilia: Colubridae) in Romanian Moldavia. North-Western Journal of Zoology 3: 57-61.

58. Strugariu A., Gherghel I., (2008): A preliminary report on the composition and distribution of the herpetofauna in the Lower Prut River Basin (Romania). North-Western Journal of Zoology 4 (1): S49-S69.

59. Strugariu A., Gherghel I., Huţuleac-Volosciuc M.V., Sahlean T.C., Sas I., Puşcaşu M. C., (2006 a): Preliminary data concerning the distribution of amphibian fauna in Suceava County (Romania). Analele Universităţii din Oradea – Fascicula Biologie, Tom XIII: 39-47. ISSN 1224-5119.

60. Strugariu A., Sahlean C.T, Huţuleac-Volosciuc M.V., Puşcaşu M. Cr., (2006 b): Preliminary data regarding the distribution of reptilian fauna in Suceava County (Romania). North-Western Journal of Zoology 2 (1): 39-43.

61. Strugariu, A., Gherghel I., Puşcaşu M. Cr, Sahlean T.C., (2007): The current status of the herpetofauna and the important herpetofaunal areas from Suceava County (Romania). Analele Științifice ale Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi, s. Biologie Animală, Tom LIII: 167-174.

62. Strugariu A., Sos T., Gherghel I., Ghira I., Sahlean T.C., Pușcașu C.M., Huțuleac-Volosciuc M.V., (2008 a): Distribution and current status of the herpetofaunã from the Northern Măcin mountains area (Tulcea county, Romania). Analele Științifice ale Universității ”Al. I. Cuza” Iaşi, s. Biologie animală LIV: 191-206.

63. Strugariu A., Butnaru A., Gherghel I., Sahlean T.C., (2008 b): First record of the Smooth Snake (Coronella austriaca Laurentus, 1768) in Botoşani County (Romania). Biharean Biologist 2: 64-64.

64. Strugariu A., Zamfirescu Şt.R., Nicoară A., Gherghel I., Sas I., Puşcaşu M.C., Bugeac T., (2008 c): Preliminary data regarding the distribution and status of the herpetofauna in Iaşi County (Romania). North-Western Journal of Zoology 4 (1): S1-S23.

65. Strugariu Al., Gherghel I., Nicoară A., Huţuleac-Volosciuc M. V., Moraru V., Mizeruş A., (2009): A rapid survey of the herpetological fauna from Vaslui Country (Romania) with the first record of the slow-worm (Anguis fragilis) in the region. Herpetologica Romanica, Bulletin of The Romanian Herpetological Society, Vol. 3, pp. 25-30.

66. Strugariu Al., Zamfirescu S., Gherghel I., Sahlean T., Moraru V., Zamfirescu O., (2011): A preliminary study on population characteristics and ecology of the critically endangered meadow viper (Vipera ursinii) in the Romanian Danube Delta, Biologia, 66/1:175-180.

67. Strugren B., (1966): Note faunistice herpetologice din R.S.R. Bucureşti, Studii şi Cercetări Biologice, s. Zoologie 18 (2): 103-108.

68. Stugren B., (1980): Geographical variation of the fire-bellied toad (Bombina bombina (L.) in the USSR (Amphibia, Anura, Discoglossidae). Zool. Abh. Mus. Tierk. Dresden 36 (5): 101-115.

69. Şova C. (1972): Contribuţii la studiul ecologiei amfibienilor (ordinul Caudata, genul Triturus) din bazinul râului Siret. Teză de doctorat. Universitatea din Bucureşti.

70. Vancea Şt., Fuhn I.E., Borcea M., (1982): L’étude morphologique des populations Vipera berus berus du Plateau Central Moldave des Carpathes Orientales et de Transylvanie. Vert. hung., 21: 245-250.

71. Zamfirescu, Ș.R., Zamfirescu, O., Popescu, I. E., Ion, C., Strugariu, A. (2008): Vipera de stepă (Vipera ursinii moldavica) și habitatele sale din Moldova (Romania). Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iași, 141 pp.

72. Zamfirescu, Ș.R., Zamfirescu, O., Popescu, I.E., Ion, C. (2009): Preliminary data on the population characteristics of Vipera ursinii moldavica from “Dealul lui Dumnezeu” (Iaşi County, Romania) with notes on conservation. North-Western Journal of Zoology. Vol. 5, No. 1, pp. 85-96.

facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutube

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *