Broasca roșie de munte (Rana temporaria)

18 februarie 2016
Rana-temporaria-Foto

Este cea mai răspândită specie de amfibian din Europa. [4] Arealul ei se întinde din Munții Pirinei (Spania) până la marginea de est a Europei, în Siberia și din sudul Bulgariei până în nordul Norvegiei. Ajunge până la 71° latitudine nordică în Peninsula Scandinavă și poate fi întâlnită până chiar și la altitudinea de 2600 m. [6]

Distribuția speciei Rana temproraia în Europa [4]

Distribuția speciei Rana temporaria în Europa [4]

În România poate fi întâlnită cu preponderență în regiunile muntoase, după cum indică și denumirea populară a speciei. Preferă un anumit grad de umiditate, caracteristică faunei montane și văilor superioare ale apelor noastre, fiind întâlnită între 300 și 2 000 de metri altitudine. Dintre speciile de broaște din România Rana temporaria este singura care urcă la cele mai mari altitudini. [2, 3]

Distribuția speciei Rana temporaria în România [1]

Distribuția speciei Rana temporaria în România [1]

Morfologie. Este o specie des confundată cu Broasca roșie de pădure (Rana dalmatina) datorită unor caractere asemănătoare. La această specie capul este mai lat decât lung, botul rotunjit, iar nările poziționate echidistant față de ochi și vârful botului. Pupila este orizontală, iar timpanul bine evidențiat. Degetele membrelor anterioare sunt obtuze, primul fiind mai lung decât al 2-lea. Membrele posterioare sunt mai scunde decât la specia Rana dalmatina, articulația tibio-tarsală la adulți atingând timpanul, ochiul sau nara atunci când membrul este întins înainte. Tuberculii subarticulari sunt slab dezvoltați. Tuberculul metatarsal intern este slab dezvoltat, rotunjit sau oval. Pielea este netedă cu verucozități mici. Între omoplați există o formație glandulară în formă de Ʌ de culoare închisă. Pliul dorso-lateral este relativ proeminent, ușor arcuit, ce începe din regiunea temporală. Ventral tegumentul este neted, jumătatea posterioară a coapselor fiind granulată. Masculii se diferențiază de femele prin membrele lor anterioare mai puternice, foarte bine dezvoltate în perioada de reproducere, prin prezența calozităților nupțiale aflate pe primul deget al membrului anterior, prin membrana interdigitală mai dezvoltată și prin prezența celor 2 saci vocali interni laterali. [2, 3]

Coloritul dorsal variază de la diferite nuanțe de brun la brun-gălbui, brun roșcat până la cafeniu închis. Pe acest fundal sunt inserate pete sau puncte negre, portocalii sau roșii-cărămizii. Pe membrele posterioare se disting dungi transversale de culoare brună sau cafenie, iar în regiunea temporală se distinge o pată mare închisă la culoare. Buzele superioare sunt mărginite de o linie deschisă care se întinde de la ochi până după comisurile gurii. Coloritul ventral variază de la alb până la gălbui și cenușiu. Irisul este auriu, uneori prezentând vermiculații brune. În sezonul de reproducere masculii capătă reflexe albăstrui pe spate și în regiunea gulară. [2, 3]

Ecologie. Broasca roșie de munte are un mod de viață diferit față de celelalte specii. Jumătate din perioada ei de activitate o petrece în apă, iar cealaltă jumătate pe uscat. Exemplarele adulte au activitate nocturnă, dar sunt întâlnite exemplare active și la amiază. Juvenilii și subadulții duc un mod de viață diurn. Primăvara, ea este întâlnită în apă împreună cu Bombina variegata și Ichthyosaura alpestris. Din luna aprilie părăsește apa, trăind pe uscat în păduri, fânețe, fiind găsită chiar și în regiunile cultivate. În perioada septembrie – octombrie se reîntorc în apă, unde iernează în grupuri de până la 400 – 500 de indivizi, hibernând sub mâlul de pe fundul apei sau sub pietre. [2, 3]

Reproducere. Este prima broască care își depune ouăle primăvara, încă din luna martie. Aplexus-ul este axilar. Ponta este depusă în 1-2 grămezi la suprafața apei și cuprinde 1200-2500 de ouă. Larvele se dezvoltă în 2-3 săptămâni și au culoarea cafeniu închis, aproape de negru. Metamorfoza durează între 50 și 90 de zile. [2, 3]

Legislație. În România, specia este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993, prin care România ratifică Convenția de la Berna (Anexa III), Directiva Europeana 92/43/EEC (Anexa V) și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexele IVB și VA), fiind considerată o specie de interes național și comunitar ce necesită o protecție strictă. [7, 8, 9]

Conform clasificării IUCN, la nivel mondial specia are un statut de preocupare minimă (LC), iar în Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este notată ca fiind vulnerabilă (VU). [5, 10]

Bibliografie

1. Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F., Rozylowicz L., (2013): Diversity and distribution of amphibians in Romania, Zookeys 296:25-57.

2. Fuhn  I. E.,  (1960):  Amphibia. In: Fauna  R.P.R.,  Vol.  XIV,  Fasc.  1, Editura  Academiei Republicii Populare Române, București.

3. Fuhn I.E., (1969): Broaște, șerpi, șopârle. Editura Științifică, București.

4. Gasc J.P., Cabela A., Crnobrnja-Isailovic, Domen D., Groessenbacher K., Haffner P., Lescure J., Martens H., Marinez Rica J.P., Maurin H., Oliveira M.E., Sofianidou T.S., Veith M., Zuiderwijk A., (1997): Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe. Societas Europaea Herpetologica & Museum National d’Histoire Naturelle, Paris.

5. Iftime A., (2005): Reptilia. In: Botnariuc & Tatole (eds): Cartea Roșie a Vertebratelor din România, Editura Academiei Române, București.

6. Merilä J., Laurila A., Laugen A.T., Rasanen K., Pahkla M., (2000): Plasticity in age and size at metamorphosis in Rana temporaria - comparison of high and low latitude populations. Ecography, 23: 457-465.

7. ***Legea 13 din 1993 prin care România ratifică Convenția de la Berna.

8. ***Directiva Europeana 92/43/EEC.

9. ***Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare.

10. *** www.iucnredlist.org

facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutube

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *