Broasca de pământ brună (Pelobates fuscus)

16 martie 2014
Foto

Genul Pelobates este un grup vechi de broaște săpătoare ce cuprinde patru specii: Pelobates varaldii (specie cu distribuție vest-africană),  Pelobates cultripes (specie cu distribuție vest europeană), Pelobates fuscus (specie cu distribuție central-estică) și Pelobates syriacus (specie cu distribuție estică). Dintre acestea, doar speciile Pelobates fuscus și Pelobates syriacus există în România. [4, 5, 6,]

Arealul de răspândire al speciei Pelobates fuscus [7]

Distribuția speciei Pelobates fuscus în Europa [7]

Pelobates fuscus prezintă o distribuție vastă, dar neuniformă pe teritoriul țării noastre, pe un interval altitudinal între 0 și 800 de metrii, prezența sau absența speciei în anumite zone ale țării fiind legată în special de tipul de habitat. [2, 5, 6]

Distribuția speciei Pelobates fuscus în România [2]

Distribuția speciei Pelobates fuscus în România [2]

Morfologie. Broască de talie medie, cu corpul îndesat. Capul este lat și botul rotunjit, iar pupila are dispunere verticală. Membrele anterioare nu sunt foarte dezvoltate, iar degetele acestora sunt de mărime medie, cu vârful foarte subțire, al treilea deget fiind cel mai lung. La masculi, pot fi observate pe umerii brațelor anterioare, două protuberanțe care seamănă cu epoleții. Acestea sunt de fapt glande, prin intermediul cărora putem deosebi masculii de femele. Membrele posterioare sunt robuste și scurte, cu degete scurte, subțiate spre vârf și cu membrană interdigitală bine dezvoltată. Tuberculul intern metatarsal este foarte bine diferențiat, prezentând o muchie cornoasă, sub formă de lopățică, cu ajutorul căreia indivizii se îngroapă în sol. Pielea este netedă, subțire și prezintă dorsal mici verucozități slab dezvoltate. Masculii nu prezintă saci vocali și nici calozități nupțiale. [5, 6]

Coloritul. Este foarte variat, în nuanțe de brun, brun-cenușiu, cenușiu-măsliniu, brun deschis, alb-gălbui, cu pete longitudinale dorsale de culoare brun-închis, brun-roșcat, de obicei situate de-o parte și de alta a coloanei vertebrale.  Deseori prezintă numeroase pete roșiatice. [5, 6]

Ecologie. Broasca săpătoare brună, trăiește preponderent pe uscat, fiind întâlnită rar în apă în afara perioadei de reproducere. Este o specie cu activitate nocturnă, ziua stând îngropată în sol, la adâncimi de 30-50 cm, iar după lăsarea serii iese din adăpost ca să se hrănească cu diferite nevertebrate cum ar fi: melci, insecte, râme. Exemplarele tinere pot fi observate în activitate ziua, atunci când timpul este ploios. Dacă este deranjată, glandele acestei specii produc o secreție cu un miros respingător asemănător cu cel de usturoi, iar dacă se simte în continuare amenințată, se umflă, devenind destul de tare și scoate un sunet asemănător cu un miorlăit puternic. [5, 6]

Reproducerea. Cu toate că nu au saci vocali, în perioada de reproducere masculii stau sub apă, la baza vegetației și cheamă femelele prin emiterea unor sunete asemănătoare cu un cotcodăcit de găină.  Ouăle sunt depuse sub forma unor șiraguri gelatinoase groase, scurte, prinse de vegetație. După depunerea acestora femela emite și ea niște sunete asemănătoare cu un cotcodăcit de găină, dar de tonalitate mai subțire și într-un ritm mai rapid, pentru a determina masculul să o elibereze. O pontă poate conține până la 2300 de ouă. Din ouă vor ieși apoi larvele numite și mormoloci, de culoare brun-cafeniu. Până la metamorfoză acestea pot atinge dimensiuni foarte mari, de până la 15-17 cm.  Perioada larvară poate dura 2-3 luni dar, în unele condiții, mormolocii pot hiberna, perioada larvară întinzându-se până în primăvara următoare. [5, 6]

Legislație. În România specia este protejată prin Legea 13 din 1993 prin care România ratifică Convenția de la Berna (Anexa II),  Directiva Europeană 92/43/EEC (Anexa IV), Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa III, IV),  Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată specie a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa III) și specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă (Anexa IV A). [9, 10, 11, 12]

Conform clasificării IUCN, la nivel mondial specia are un statut de preocupare minimă (LC), iar în Cartea Roșie a Vertebratelor din România specia este notată ca fiind vulnerabilă. [8, 13]

Bibliografie

1. Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., (2000): Amfibienii din România, Determinator. Editura Ars Docendi, Bucureşti.

2. Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F., Rozylowicz  L., (2013): Diversity and distribution of amphibians in Romania, Zookeys 296:25-57.

3. Covaciu-Marcov S.D., Ghira I., Cicort-Lucaciu Al. Şt.,  Strugariu Al., Bogdan H.V., (2006): Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania, North-Western Jurnal of Zoology, Vol. 2, No. 2: 88-125.

4. Ford L.S., Cannatella D.C., (1993): The major clades of frogs. Herpetological Monographs 7: 94-117.

5. Fuhn  I.E.,  (1960):  Amphibia. In: Fauna  R.P.R.,  Vol.  XIV,  Fasc.  1, Ed.  Academiei R.P.R., Bucureşti.

6. Fuhn I.E., (1969): Broaște, șerpi, șopârle. Ed. Ştiinţifică, Bucureşti

7. Gasc J.P., Cabela A., Crnobrnja-Isailovic, Domen D., Groessenbacher K., Haffner P., Lescure J., Martens H., Marinez Rica J.P., Maurin H., Oliveira M.E., Sofianidou T.S., Veith M., Zuiderwijk A., (1997): Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe. Societas Europaea Herpetologica & Museum National d’Histoire Naturelle Paris.

8. Iftime A., (2005): Reptilia. In: Botnariuc & Tatole (eds): Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Ed. Acad. Române, București.

9. ***Legea 13 din 1993 prin care România ratifică Convenţia de la Berna.

10. *** Directiva Europeană 92/43/EEC.

11. ***Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

12. ***Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări ulterioare.

13. *** www.iucnredlist.org

14. ***www.pelobates.ro

Text și Foto – Buhaciuc Elena

facebooktwittergoogle_pluslinkedinrssyoutube

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *